Cerul picura lacrimi

De-alataieri intr-una
cerul picura lacrimi:
mici si mari
ajung pe un teritoriu
de unde nu se vor mai putea
intoarce inapoi!

O data plecate din cuibul de nori
se-mpart
in mii de particule...
Jos de tot
cand ajung la destinatie
se despart
pentru a nu se mai regasi
niciodata!

Insa vor forma acel ocean albastru
curat si pur,
in care vor inota pestisorii aurii
din basmele strabunicilor
pe care ni le spuneau seara
la culcare
numai cu scopul de a
adormi pe brate ireale
purtati in lumi imaginare!

A doua zi a continuat sa picure
tot in folosul oceanului
si a celor insetati de apa
curata si pura,
limpede si vindecatoare.

Iar daca natura
isi va sustine
proiectu-ncontinuare,
vom ajunge sa-notam cu totii
in ape statatoare...
Si... poate-ntr-o zi
ne vom urca si noi
la soare...

written by anassor