Cat de rezistenti suntem? Evadarea de pe taramul manipularii!!!

Pentru ca ne confruntam zilnic cu termenul de manipulare, am strans cateva idei despre ce este manipularea si cum ne putem apara de aceasta.

Cu totii stim ca situatiile sociale exercita un control semnificativ asupra comportamentului uman. Actiunile si reactiile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de forte si constrangeri specifice acelui mediu, intr-o masura mult mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea în vedere doar personalitatea intima a celui în cauza. Chiar si aspecte care par banale, nesemnificative, pot determina schimbari semnificative în comportamentul persoanelor aflate intr-o anumita situatie sociala. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi si, intr-o mare masura, prezenta celorlalti sunt factori cu o mare putere de influenta asupra individului, dirijandu-i reactiile si comportamentul uneori chiar fara ca respectivul sa-si dea seama.

Manipularile pot fi clasificate în functie de diferite criterii. Utilizand drept criteriu amplitudinea modificarilor efectuate intr-o anumita situatie sociala avem manipulari mici, medii si mari; consecintele lor nu respecta o corespondenta stricta cu amplitudinea modificarilor initiale. Spre exemplu, schimbari mici pot avea consecinte majore si invers.

Unele tehnici folosite sunt menite sa induca sentimentul de supunere fata de autoritati sau, dimpotriva, sa declanseze revolte puternice; iar altele urmaresc dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor, în vederea incurajarii spiritului agresiv. In principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaza pentru a face posibila atacarea acestuia fara ezitari si fara remuscari din partea executantilor. Concret, metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunere prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agresive, a unor materiale de presa falsificate, în care inamicii sunt prezentati drept niste fiinte lipsite de orice conotatie omeneasca. Deziindividualizarea este o tehnica simpla, dar cu efecte socante. In termenii psihologiei sociale, dezindividualizarea este definita ca un sentiment al pierderii în anonimat. Eliberarea de sub constrangerile inerente impuse de un comportament normal si corect în societate, eliberare obtinuta prin aceasta cufundare în anonimat, conduce la o crestere a agresivitatii, a manifestarilor deviante. Pierderea sentimentului identitatii are rolul de a creea un sentiment de uniformitate, de a face individul mult mai usor de manipulat.

Manipularile mari sunt reprezentate de influenta intregii culturi în mijlocul careia convietuieste individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gandi al individului sunt determinate în primul rand de normele scrise si nescrise ale societatii în care traieste, de subculturile cu care vine în contact. Neglijand aceasta permanenta si uriasa influenta, individul poate face mult mai usor judecati gresite sau poate fi mai lesne de manipulat. Trebuie observat ca tocmai datorita actiunii continue a manipularilor mari asupra noastra, prezenta lor a devenit ceva obisnuit, fiind mult mai dificil de identificat. Pentru foarte multi este usor de remarcat o manipulare minora de genul "trucurilor electorale", spre exemplu, decat una majora, cum ar fi de pilda, faptul ca rolul scolii de a transmite elevilor un bagaj de cunostiinte cat mai mare are o importanta secundara în comparatie cu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai tarziu, este antrenat pentru a se integra în societate. Nu exista tara, oricat de neinsemnata, în care structura educationala sa nu induca un comportament de fidelitate fata de natiune si stat, de respect fata de istoria nationala, prezentata cu o subiectivitate evidenta pentru un observator neutru, în asa fel incat sa motiveze si sa sustina doctrina promovata de regimul aflat la putere. Manipularile majore stau la baza raspandirii diferitelor curente de opinie, formeaza traditii si obiceiuri, contureaza mentalitati, determina curente "la moda" sau chiar ample manifestari protestatare.

Analiza manipularilor, aducerea acestora la cunostinta cat mai multor oameni, nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce ii determina comportamentul si modul de gandire, dar poate oferi si solutii benefice în cazul unor situatii de criza.

Cat de rezistenti suntem?

Asa cum am precizat anterior, tehnicile de manipulare sunt axate pe obtinere controlului asupra comportamentului, gandirii sau sentimentelor subiectilor, intr-o anumita situatie sociala si pe parcursul unor anumite perioade de timp, în vederea castigarii unor avantaje substantiale pentru artizanii manipularii si în detrimentul celor controlati. Schimbarile urmarite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identitatii subiectilor pot fi focalizate precis sau pot fi parti ale unui proces deosebit de complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot ramane în faza latenta pentru a determina ulterior mutatii radicale de mentalitate, pot fi induse în mod vizibil ori pe cai subtile, se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot inregistra schimbari doar pentru o perioada avuta în vedere de manipulatori. Desi unele metode de manipulare se bazeaza pe tehnici "exotice" precum hipnoza, administrarea de droguri sau de socuri electrice, interventii chirurgicale pe creier, cele mai multe strategii de obtinere a unui control asupra individului au în vedere tehnici "laice", în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaza pe exploatarea necesitatilor fundamentale ale omului (nevoia de hrana, de adapost, de informare, de integrare intr-un anumit grup social s.a.m.d.). Presiunea diferitelor tipuri de manipulari poate fi sesizata în cele mai obisnuite secvente ale vietii. Importanta acordata relatiilor interumane, supunerea fata de regulile de grup, emotia produsa de recompense sociale minore precum un zambet, un compliment sau un gest prietenesc reprezinta tocmai efectele manipularilor.

Care este cea mai buna cale de a rezista manipularilor?

La prima vedere solutia ideala ar fi izolarea totala de societate, în acest fel individul putandu-se detasa de influentele exterioare. Metoda nu poate fi generalizata pentru ca omul este în primul rand o fiinta sociala. Ar exista si o varianta mai rezonabila a izolarii: individul continua sa traiasca în societate, dar se poate detasa emotional de anumite aspecte ale vietii. Insa detasarea atrage dupa sine pierderea suportului social reprezentat de familie, de persoanele iubite, prieteni, colegi, care, intampinati tot timpul cu raceala vor ajunge sa evite contactul direct cu individul. Pe de alta parte, implicarea totala, sincera, plina de pasiune în viata sociala ne poate face extrem de vulnerabili la influentele exercitate de maestrii manipularii. Exista o a treia cale prin care putem sa ne pastram controlul asupra propriei persoane fara a renunta la contactele sociale: este vorba de a nu mai alege intre detasare si implicare, ci de a alterna cele doua stari, astfel incat perioadele de traire la cote inalte sa fie urmate de scurte intervale de detasare. Oscilarea permanenta intre acesti doi poli (detasare si implicare) este singura modalitate de a evita pe cat posibil, manipularile zilnice. In cele ce urmeaza vom prezenta cele mai importante metode de identificare a manipularilor si cateva strategii de a rezista acestora.
Cele mai multe tehnici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalitate. Pentru a avea succes, agentii de influenta trebuie sa actioneze în asa fel incat sa nu atraga atentia celor din jur, sunt foarte atenti sa nu le dea celorlalti ocazia sa observe ca "nu se potriveste ceva". Comportamentul civilizat, respectul si sentimentele de prietenie fata de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, neconditionat, o incredere absoluta. Chiar si cei mai apropiati optînd uneori sa ne exploateze slabiciunile pentru a-si satisface un interes. In asemenea situatii e necesara o anumita relaxare dublata de un spirit nonconformist pentru pastrarea capacitatii de analiza lucida, în masura sa sesizeze aparenta de anormalitate.
Marii artizani ai manipularii nu se multumesc doar cu controlul asupra victimelor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaza afectiunea si respectul, putand astfel sa le influenteze mult mai eficient. In acest sens manipulatorii incearca în primul rand "sa se bage sub pielea victimei". Ei imita felul de a se comporta al celuilalt, ii impartasesc temerile si idealurile, ii capteaza increderea si prietenia. Apoi, atentia se muta imperceptibil dar continuu spre zona ce il intereseaza pe manipulator. Victima se misca mai greu, insa increderea pe care o are deja în noul prieten o face sa nu sesizeze deplasarea, mai ales cand partenerul stie exact cand sa foloseasca un gest prietenesc sau un zambet de incurajare. In final victima sufera o transformare completa, de care nici macar nu-si da seama.

Pentru a ne feri de astfel de situatii este necesar sa analizam cu atentie comportamentul noului partener de relatie, sa facem diferenta intre ceea ce vorbeste sau promite si ceea ce face cu adevarat.

Cateva sfaturi:

- Niciodata nu trebuie acceptat un lucru care pare "ciudat" doar din cauza presiunii si a insistentelor celuilalt. In marea majoritate a cazurilor o amanare este binevenita pentru judecarea la rece a situatiei;

- Pentru a scapa de tentativele de influentare prin inducerea unor confuzii cognitive ( individul este impiedicat de catre manipulator sa perceapa realitatea asa cum este ), cea mai eficienta cale este aceea de a pune mereu intrebari.

- Pentru a sesiza incercarile de manipulare ce se fac asupra noastra pe baza confuziei emotionale( tehnica prin care manipulatorul apeleaza la sentimentele victimei ), ar trebui sa ne inducem cateva momente de detasare, de analiza lucida, ori de cate ori simtim ca abuzeaza cineva de sentimentele noastre, cand avem un disconfort psihic, sau cand sesizam ca "ceva nu este în ordine". Incercand sa gasim cauzele acestor activari emotionale, am putea, în multe cazuri, sa vedem daca sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motivatie ce nu tine neaparat de manipulare.

Dupa unii specialisti ( Braiker, Simon ), manipulatorii exploateaza urmatoarele vulnerabilitati:

- dorința de a face oamenilor pe plac
- dependența de a câștiga aprobarea și acceptarea celorlalți
- emotofobia (frica de emoții negative)

- lipsa hotărârii și a abilității de a spune „nu”
- percepție neclară a identității (granițe personale difuze)

- autosuficiență scăzută

- naivitatea

- încredere în sine scăzută

- dependență emoțională

Nu uitati: implicare-detasare, detasare-implicare !

Aveti grija de voi!

written by anassor

( Bibliografie selectiva )