Betie...

Ma-mbat cu betie,
de culoare,
de aer,
de vise,
de nimic,
de lumina,
de asfintit...

Ma-mbat de fiecare
data cand deschid ochii
si zaresc prima raza de soare
care vine spre mine
cu viteza luminii
rapitoare...

Ma-mbat de mireasma florilor,
a copacilor,
a sunetului
pe care-l aud clocotind
in interior...

Ma-mbat de viata
trecatoare-n asteptare.
Si daca tot timpul ochii
se-mbata-n betie,
sunetul ma trezeste.
Ma trezeste la viata,
la speranta,
la traire...

Respir culoare,
mananc roade,
aud imagini,
vad sunete,
Ma plimb pe propria-mi strada
cu nume de floare,
de zi,
de culoare,
de viata.

Betia nu va trece niciodata
pentru ca traiesc intre vis si realitate.
Visul e placut, suav, gingas, linistit, iar
realtitatea e zbuciumata, sonora, noncolora.
Si tocmai deaceea fac media dintre cele doua
si-mi rezulata un contur de viata noua,
cu gust de ciocolata,
cu aroma de primavara,
cu sunet de adiere de vant...
Cifra obtinuta e mai mult decat vis si
mai putin decat realitate,
e o cifra imaginara.

Betia a trecut, dar ramane faza de
realitobetie imaginara.

written by anassor